Benzină sau curent: cine câștigă bătălia costurilor?
S-a atins punctul de inflexiune pe care mulți îl așteptau: în România, costul de exploatare pentru o mașină electrică a coborât oficial sub cel al vehiculelor cu motor termic. Potrivit celui mai recent studiu realizat de Transport & Mobility Leuven (TML) pentru ACEA, deținerea unui vehicul cu emisii zero a devenit o opțiune mai rentabilă pentru portofelul șoferilor români decât varianta clasică pe benzină.
Ultimele știri
Duel off-road între Toyota Hilux și Land Cruiser: care e mai bun în teren dificil?
Geely și încărcarea ultrarapidă: AI-ul gestionează fluxul de energie în 8 minute
Audi Q6 e-tron 2027: noutăți, prețuri și ce trebuie să știi
Mercedes se reorganizează: 2027 aduce o linie mai subțireInteresant este că această schimbare nu vine dintr-o ieftinire a curentului electric, ci din scumpirea agresivă a carburanților tradiționali. În ultimul an, prețul benzinei la pompă a sărit cu 17%, pe fondul tensiunilor geopolitice globale și al conflictelor din zona Iranului. Chiar dacă tranziția verde se mișcă lent la noi în țară, cifrele de la pompă îi forțează pe mulți conducători auto să își regândească prioritățile.
Analiza TML arată o transformare structurală vizibilă clar în al doilea trimestru din 2026. Dacă luăm ca exemplu un model electric mediu, precum Volkswagen ID.4, încărcarea acestuia la stații publice de curent alternativ (AC) a fost mai ieftină decât plinul unui SUV echivalent pe benzină, cum este VW Tiguan.
Această realitate a fost confirmată în toate cele 26 de țări monitorizate.
Mai mult, avantajul economic se păstrează chiar și pentru cei care nu pot încărca mașina acasă.
Utilizarea stațiilor ultrarapide (DC), deși sunt cele mai scumpe, rămâne mai avantajoasă decât benzina în 24 din cele 26 de state analizate, singurele excepții fiind Polonia și Ungaria.
Rezistă infrastructura de încărcare la noile provocări?
În România, balanța financiară per kilometru înclină clar în favoarea tehnologiei electrice, indiferent de tipul de priză folosit.
La nivel european, infrastructura a făcut pași uriași, ajungând la 1,2 milioane de puncte publice de încărcare. Vorbim despre aproximativ 195.000 de stații cu o putere instalată de 41,6 GW, o creștere anuală de 29%.
Deși numărul locațiilor de încărcare a depășit deja cele 113.078 de benzinării clasice, ritmul este încă sub ținta de 3,5 milioane de puncte stabilită de Comisia Europeană pentru 2030.
Disparitățile între state rămân însă o problemă spinoasă. În timp ce Germania, Franța și Olanda au de cinci ori mai multe puncte de încărcare decât benzinării, țări precum Italia, Grecia sau Bulgaria suferă de deficite majore.
România a trecut și ea pragul simbolic unde stațiile electrice sunt mai numeroase decât pompele clasice, însă marja de siguranță este încă fragilă pentru o adopție în masă.
Există mașini electrice sub 30.000 de euro!
Vestea bună pentru cumpărători este că accesibilitatea modelelor noi s-a îmbunătățit radical.
La începutul lunii iulie 2026, piața europeană oferea 25 de modele electrice cu prețuri sub 30.000 de euro, față de doar 12 opțiuni disponibile în 2025.
Dacia Spring rămâne „campioana” accesibilității, fiind secondată de modele precum Leapmotor T03, noul Renault Twingo E-Tech, Citroën e-C3 sau BYD Dolphin Surf.
Totuși, prețul de achiziție rămâne un prag greu de trecut fără sprijin.
În timp ce state precum Germania sau Spania au reintrodus ajutoarele guvernamentale, România a rămas printre puținele țări UE unde cumpărătorii nu mai primesc subvenții directe, singurul beneficiu fiind deducerea impozitului pe proprietate.
Deși costul zilnic de rulare a scăzut sub cel al benzinei, marea electrificare este încă frânată de prețul ridicat al energiei în industria europeană — aproape dublu față de China. Această presiune asupra producției de baterii, combinată cu investiția inițială mare, face ca drumul spre o flotă complet verde să rămână unul plin de provocări.
Sursă: autoreport
Conținut scris de redacția noastră auto-mobilitate.ro / auto și asistat AI.