Criza de la Schaeffler amenință operațiunile din România după fuziune

Economii de sute de milioane până în 2029?

Consolidarea gigantului german Schaeffler cu Vitesco Technologies a transformat compania într-un actor major pe piața globală a componentelor auto, dar a declanșat simultan o criză structurală severă. Entitatea rezultată, cu un volum combinat de afaceri de aproximativ 25 de miliarde de euro, traversează o perioadă critică, marcată de o combinație nefericită de factori externi și decizii interne.

În centrul acestei turbulențe se află încetinirea ritmului de adopție a mașinilor electrice în Europa, o cerere în scădere pentru piesele destinate motoarelor cu ardere internă și complexitatea integrării operative a fostei Vitesco.

Această situație obligă conducerea din Herzogenaurach să implementeze măsuri de austeritate riguroase pentru a echilibra balanțele.

Originea dificultăților financiare poate fi trasată la suprapunerea mai multor probleme fundamentale. Acordul de fuziune, finalizat în toamna anului 2024, a vizat transformarea Schaeffler în liderul mondial al sistemelor de propulsie electrificate.

Totuși, procesul de integrare a generat cheltuieli enorme legate de reorganizare, a identificat suprapuneri semnificative în infrastructura de cercetare-dezvoltare și administrativă, iar nivelul ridicat al datoriilor a devenit o povară în absența sinergiilor financiare preconizate.

Simultane, piața europeană a suferit o stagnare în vânzările de vehicule electrice. Ambii parteneri au investit sume considerabile în linii de producție dedicate electromobilității, inclusiv invertoare, punți electrice și actuatori.

Retragerea subvențiilor de stat în țări cheie, precum Germania, și preferința consumatorilor pentru modele hibride convenționale sau mai ieftine au lăsat capacitatea de producție neexploatată, reducând marjele de profit.

La acestea se adaugă presiunea costurilor ridicate de energie și forță de muncă din Germania, care afectează divizia industrială clasică, și ofensiva prețurilor de dumping din partea furnizorilor chinezi pe piețele internaționale.

Pentru a genera economii anuale de sute de milioane de euro până în anul 2029, managementul a lansat un plan ambițios de ajustare a forței de muncă. Oficial, au fost anunțate eliminări a aproximativ 4.700 de locuri de muncă la nivel european, dintr-un total consolidat de peste 120.000 de angajați.

Retragerea subvențiilor de stat în țări cheie!

Dintre aceste poziții, circa 2.800 sunt vâzute exclusiv în Germania, impactând atât sediurile centrale și centrele de dezvoltare software, cât și fabricile de rulmenți și componente mecanice.

Strategia include și închiderea sau relocarea a două facilități de producție din Europa de Vest, cu transferul liniilor către locații cu costuri reduse sau comasarea activităților similare moștenite de la Vitesco.

Aceste mișcări continuă programul inițiat în perioada 2020–2023, când compania a redus deja cu peste 4.000 de posturi în sectorul motoarelor termice, prin plecări voluntare și pensionări anticipate.

România ocupă o poziție complexă în această restructurare, funcționând ca un pol esențial de producție și inginerie cu costuri avantajoase, dar fiind totodată vulnerabilă la reorganizarea activităților duplicate post-fuziune. Cât de semnificativă este prezența Schaeffler la noi? Prezența Schaeffler în țara noastră este semnificativă: unitatea din Brașov/Cristian, cu aproximativ 5.000 de angajați, reprezintă una dintre cele mai mari fabrici ale concernului la nivel global, specializată în rulmenți de mari dimensiuni pentru industria eoliană, feroviară și autovehicule grele.

Pe de altă parte, moștenirea Vitesco Technologies aduce în România o forță de muncă de peste 3.500 de ingineri și specialiști, distribuiți în centre majore de cercetare-dezvoltare și fabrici de componente electronice din Timișoara, Brașov, Iași și Sibiu.

Situația din zona Brașovului s-a deteriorat deja din cauza scăderii bruste a comenzilor din sectorul auto tradițional și din industria energiei eoliene. Fabrica de la Cristian a fost nevoită să recurgă la măsuri de criză, incluzând introducerea șomajului tehnic temporar (zile libere plătite parțial) în anumite secții și înghețarea proceselor de angajare.

Deși salariile din România sunt mai competitive decât cele din Germania, riscul major vizează activitățile de birou și cercetare.

În orașe precum Brașov sau Timișoara, unde existau echipe paralele Schaeffler și Vitesco pe segmente identice (calitate, resurse umane, logistică, dezvoltare software), optimizarea structurilor administrative creează presiuni pentru reduceri de personal sau neprelungirea contractelor cu durată determinată.

Asemănător cu concurenții săi de la Bosch, Continental sau ZF Friedrichshafen, Schaeffler se află într-o cursă contra cronometru pentru recalibrarea dimensiunii sale industriale. Dacă tăierile masive de personal rămân concentrate în Germania pentru a reduce cheltuielile fixe, uzinele și centrele de cercetare din România vor simți efectul indirect prin volatilitatea comenzilor, înghețarea extinderilor și reconfigurarea dureroasă a diviziilor comune formate după preluarea Vitesco.